Menopauza din punct de vedere psihic şi emoțional

Menopauza este o perioadă firească şi naturală din viața fiecărei femei. Pe cât este de naturală ȋnsă ȋn mod obiectiv, pe atât de stresantă şi bizară poate fi resimțită la nivel subiectiv. Insoțită adesea de stări emoționale intense şi instabile, perioada de inițiere a menopauzei, aduce cu sine o creştere a vulnerabilității pentru dezvoltarea anumitor tulburări psihice şi afective. Care sunt principalele probleme de ordin psihologic care pot ȋnsoți debutul menopauzei, dar şi cum ar putea fi acestea evitate, vom ȋncerca să aflăm ȋn cele ce urmează!

Menopauza nu este un eveniment fiziologic acut, ci mai degrabă unul secvențial, care  include câteva perioade distincte:

 

  • Premenopauza – cu o durată de 4-6 ani (media este de 2 ani), este o perioadă de tranziţie în care, ciclurile devin neregulate, creşte frecvenţa ciclurilor anovulatorii (fără eliminarea unui ovul), iar producţia de estrogen scade.
  • Postmenopauza – aceasta este perioada de 12 luni ȋn care femeia nu are deloc menstruație
  • Menopauza propriu-zisă – ȋncetarea definitivă a funcțiilor ovariene

Dificultățiile psihologice şi emoționale apar cu precădere ȋn primele două etape, iar riscul de a dezvolta o tulburare afectivă datorată acestei perioade, scade odată cu instalarea menopauzei propriu-zise.

Care sunt principalele afecțiuni psihologice ce pot să apară ȋn perioada menopauzei?

Perioada de menopauză a fost asociată cu depresia, anxietatea, cu stima de sine scăzută, cu percepţia pierderii feminităţii şi a instalării procesului de îmbătrânire. Aflate la menopauză, femeile de asemenea se pot confrunta cu modificări la nivelul memoriei şi atenţiei, scăderea capacităţii de decizie, instalarea complexelor de inferioritate, instabilitate emoţională. Merită menţionate şi nesiguranţa, stările de nervozitate, melancolie, agresivitate, indiferenţă sau tendinţa de izolare.

   1. Depresia

Depresia este cea mai frecventă tulburare psihică la nivel mondial, iar numărul persoanelor care suferă de această tulburare, continuă să crească. Depresia poate avea efecte negative asupra relaţiilor interpersonale, asupra funcţionalităţii profesionale, asupra situaţiei financiare a persoanei, şi chiar mai mult, reprezintă un risc crescut de autovătămare şi suicid. În afară de impactul asupra stării emoționale, depresia are implicaţii serioase asupra sănătăţii fizice.

Depresia este de două ori mai frecventă la femei, decât la bărbaţi, ceea ce a condus la ideea că femeile pot prezenta un risc crescut în timpul perioadelor de schimbări hormonale, precum perioada pubertăţii, a sarcinii şi a tranziţiei spre menopauză. Motivul pentru care creşte riscul apariției depresiei ȋn această perioadă, este declinul nivelului de estrogen. Estrogenul are capacitatea de a stimula creşterea nivelului de serotonină, care este considerat a fi „hormonul fericirii”. Astfel, scăderea nivelului de estrogen, va duce la scăderea nivelului de serotonină, lucru care la nivel emoțional poate fi resimțit prin sentimente de tristețe sau inadecvare.

 Cum putem recunoaşte depresia? 

Conform DSM IV (Manual de Diagnostic al Tulburarilor Mentale) a avea depresie ȋnseamnă ca cel putin cinci din următoarele simptome (dintre care neaparat cel puțin unul să fie simptomul 1. sau 2. ) să persiste cea mai mare parte a timpului, cel putin două săptămâni:

  • Dispoziție depresivă, sentiment acut de tristețe
  • Scăderea interesului sau a plăcerii ȋn activități care ȋnainte ne bucurau
  • Pierderea sau luarea bruscă ȋn greutate, scăderea sau creşterea apetitului
  • Insomnie (nu poți dormi) sau hipersomnie (ȋți vine să dormi ȋn continuu)
  • Agitație sau lentoare psihomotorie
  • Lipsa de energie/senzație de  oboseală cronică
  • Sentimente de inutilitate sau vină excesivă
  • Diminuarea capacității de a gândi sau de a lua decizii
  • Gânduri despre moarte, ideație suicidară, tentativă sau plan suicidar

 Cercetările recente au constatat că apariţia depresiei la femei în perioada menopauzei, poate fi influenţată de următorii factori psihosociali:

  • Existența unei tulburări afective anterioare
  • Atitudine negativă faţă de menopauză şi faţă de procesul de îmbătrânire
  • Nivel de stres ridicat
  • Tulburări de somn
  • Experienţierea unor simptome mai severe ale menopauzei
  • Menopauză precoce
  • Lipsa de activitate fizică
  • Fumatul
  • Nemulţumirea ȋn relaţiile sociale/cu relaţia de partener/lipsa unei relaţii de parteneriat
  • Stres marital şi violenţă în familie
  • Nivel educaţional mai scăzut
  • Statut socio-economic scăzut/şomaj

         2.  Anxietatea

            Bufeul reprezintă un simptom des întâlnit al menopauzei, care apare împreună cu transpiraţiile nocturne, cu tulburările de somn şi cu uscăciunea vaginală. 74% dintre femeile aflate la menopauză raportează prezenţa bufeurilor. Prin urmare, o femeie în tranziţia menopauzei experimentează o creştere  inconfortabilă şi bruscă a temperaturii ȋntregului corp. Acestea se numesc simptome vasomotorii. Există asemănări între simptomele fizice ale anxietăţii, în special al atacului de panică şi simptomele vasomotorii.   Ca şi simptome, atacul de panică implică cel puțin 4 din următoarele modificări:

  • Palpitații         
  • Transpirații
  • Tremor
  • Scurtare a respirației
  • Senzație de sufocare
  • Durere sau discomfort precordial
  • Greață sau discomfort abdominal
  • Senzația de amețeală
  • Depersonalizare (senzația că nu tu trăieşti tot ceea ce simți)
  • Frica de pierdere a controlului sau de a nu ȋnnebuni
  • Frica de moarte
  • Frisoane sau valuri de căldură

Astfel sentimentul de tema că „mi se ȋntamplă ceva rau”, şi hipervigilența către orice simptom pe care corpul nostru ȋl simte, poate degenera ȋntr-un atac de panică.

         3. Menopauza şi tulburări ale somnului

Principalele tulburari ale somnului sunt insomnia şi hipersomnia. Insomnia se referă la dificultăți legate de adormire sau un somn mai scurt ca urmare a trezirii în timpul nopții, cu incapacitatea de a adormi din nou sau cu trezire foarte devreme. Hipersomnia se referă la somn prelungit, mai mult de nouă ore pe noapte, sau somnul prelungit și excesiv în timpul zilei, fără ca persoana să se simtă refăcută și odihnită la trezire, urmată de somnolență în continuare după trezire.

Reducerea calității somnului poate fi o altă cauză de anxietate în menopauză. Multe femei care suferă de anxietate, raportează că se confruntă cu o insomnie regulată. Anxietatea menopauzei poate fi, de asemenea, reflectarea unei tulburări pre-existente, o anxietate care a fost agravată de această fază de tranziţie. În timpul premenopauzei şi menopauzei multe femei s-ar putea simţii anxioase din cauza schimbării de roluri sociale şi profesionale, respectiv din cauza atitudinii lor faţă de procesul de îmbătrânire.

     4. Tulburarea dismorfică corporală

Etimologic vorbind, conceptul de menopauză provine din limba greacă, fiind compus din cuvintele „pausa” (sfârşit) şi „menos” (hemoragie). Astfel menopauza anunţă sfârşitul menstruaţiei şi NU sfârşitul feminității! Cu toate acestea multe femei experențiază sentimentul de anihilare a propriei feminități, scăderea valorii estetice, scăderea libidoului, lucruri care pot duce la instalarea unei crize personale a femeii. Drept urmare, pot apărea reacții negative de neacceptare, panică, regrete sau chiar revoltă. Tulburarea dismorfică corporală reprezintă credința imaginară a unei persoane că are un defect fizic major sau exagerarea unui defect existent și preocuparea excesivă de acest aspect. In acest caz, o imagine mai realistă legată de propria persoană şi credința că nu este necesar să fim modele pentru a fi iubite şi fericite, pot fi două dintre unele de ajutor ȋn depaşirea dificultățiilor legate de această perioadă.

Acum că am menționat principalele probleme, de ordin psihologic, care pot aparea odată cu menopauza, haideți să vedem care sunt lucrurile care ne pot ține departe de astfel de probleme sau care ne pot echilibra din punct de vedere psihic:

  • Viața socială activă

O viată socială bogată şi activă, este esențială pentru a te convinge că tu valorezi mult mai mult decât crezi ȋn această perioadă. Menopauza este o perioadă ȋn care femeile au stima de sine scazută, de aceea este foarte important ca ele sa ȋndeplinească multiple roluri sociale pentru a putea compensa „pierderile”. Izolarea şi lipsa contactelor sociale ȋn afara casei, sunt factori care cresc semnificativ riscul de a dezvolta o tulburare afectivă precum depresia sau anxietatea.

  • Sprijinul familiei

Suportul partenerului de viață, al membriilor familiei este şi el foarte important. Sprijinul şi empatia lor ȋți pot arăta că nu eşti singură şi că etapa pe care o parcurgi este una ȋn care caldura şi ȋntelegerea celor dragi, te ȋnsoțesc! Pentru a avea ȋnsa acces la aceste resurse ale lor va trebui sa le comunici deschis dificultățiile prin care treci şi să le accepti ajutorul.

  • Menopauza, o etapă absolut normală ȋn viața oricarei femei. Acceptati-o!

Instalarea menopauzei trebuie privită ca o etapă absolut normală, caracteristica unei vârste frumoase şi mature. In această situație, simptomele de natură psihologică se vor diminua simțitor. Mai mult, viața echilibrată, din care să nu lipsească o dieta bogată ȋn vitamine şi minerale, mişcarea, odihna şi relaxarea sunt importante atât pentru sănătatea fizică, cât şi pentru cea psihica. De asemenea, suportul unui specialist va poate fi de ajutor.

Idei utilie…!

Pentru a îmbunătăţi calitatea somnului:

  • mergeţi la culcare la aceeaşi oră în fiecare noapte şi treziţi-vă la aceeaşi oră în fiecare dimineaţă
  • evitaţi să faceţi sport înainte de culcare
  • feriţi-vă de ecranele computerizate cu cel puţin 30 de minute înainte de culcare.

Pentru a scăpa de anxietate şi depresie:

  • încetiniţi ritmul şi încercaţi tehnici de relaxare sau yoga
  • faceţi sport 30 de minute zilnic pentru ca organismul să elibereze endorfine, care vă vor da un avânt natural
  •  ţineţi o dietă bogată în vitamina B, zinc şi magneziu.

Pentru bufeuri şi transpiraţii nocturne puteţi:

  • să purtaţi haine făcute din fibre naturale
  • să purtaţi haine în mai multe straturi, uşor de îndepărtat dacă apare un bufeu
  • să încercaţi să reduceţi nivelul de stres cu tehnici de relaxare
  • să păstraţi dormitorul răcoros noaptea
  • să folosiţi aşternuturi formate numai din fibre naturale
  • să evitaţi factorii declanşatori cunoscuţi, cum ar fi vinul roşu şi mâncărurile condimentate.

Psiholog Clinician şi Consilier Iulia Dican

Psihoterapeut Szilagyi Nora-Melinda

Recent Posts